sâmbătă, 10 iulie 2010

O privire logică intr-o lume ilogică

Se scurge-ncetisor pe fereastra
Un vant innecator se-aude-n glastra
A inceput sa ploua...norii au o conferinta innabusitoare
Inecand caldura..Bucuria dispare.
Zambetul pueril de pe fetele copiilor inocenti
E alungat de ploaia cea grea si de norii ce decenti
Zambesc malefic si-mping pe preamaritul soare
In bratele intunericului,locul fara de scapare.
Mandrii,isi intind bratele spre pamant
Anuntand muritorii ca soarele n-o sa apara pe cer prea curand
Si prada pare a cadea un copil ce pierdut se joaca-n praful uscat
Picaturile-l cuprind si-i lasa jocul neterminat.
Copilul zambeste..un simplu zambet colorat si pur
Au scos soarele din intunericul impur
O raza se prevede dintre nori si ia copilul-n brate
Caci doar c-un simplu zambet a dat lumii sperante
Si-a reusit s-aduca soarele pe cer
Sa izbeasca norii-ntuneric si ploaia catre zid
Si a facut asta inocent..nu dorind!
In viata un simplu zambet poate face minuni ravasitoare
Dar ce mai conteaza cand exista frica si dorinta de razbunare?
Ce mai conteaza cand ne-ascundem sub nori?
Ne place sa credem ca viata are-o mie de culori
Iar cand o povara apare ne place sa fugim departe
Ne place sa credem ca relele sunt moarte
Dar adevarul este ca inocenta si puritatea nu ne mai pot salva caci nu mai exista
Si nu pot sa zic decat un singur lucru..Cu toate acestea,RAUTATEA persista.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu