Iubirea.O conceptie realista.

Despre iubire..cate nu s-au scris,in carti,jurnale,bloguri,scrisori,pana si in dictionar daca caut cuvantul gasesc acolo o explicatie super filozofica 50% neadevarata,caci stand si analizand-o vei trage concluzia ca nu sunt decat niste cuvinte insirate de un om care habar n-are ce scrie…iubirea nu o exprimi in cuvinte,ci in fapte.
Despre iubire,s-au spus mult,se spun multe,si se vor spune in continuare…prostii filozofice si nu stiu cate cuvinte complicate care in esenta inseamna nimic.Vreti sa va zic traducerea universala a ceva scris despre iubire? BLA BLA BLA.
Iubirea e un lucru pozitiv ah?Ai nu mai spune..si atunci de ce din cauza ei suferim,plangem,ne aruncam de pe bloc,ne taiem venele,luam pastile,ne aruncam in fantana,sau mai stiu eu ce puii mei facem.Daca ma gandesc,nu e nimic frumos in iubire.La inceput suferi,ca nu stii daca sentimentul reciproc,si de aici se bifurca 2 cazuri: ori sentimentul nu e reciproc,deci in concluzie nu ai avut parte decat de suferinta,ori sentimentul e reciproc si ajungi sa ai parte de momente frumoase,dar dupa ce fructul iubii se consuma si dragostea ajunge la cotorul amar,urmeaza iar suferinta din cauza despartirii.Concluzie: din cele 3 parti ale unei relatii,2 rele,una buna,predomina suferinta.
Si aici vorbesc despre iubire,sentimente,nu de chestii gen imi place un tip ca e bun,si hai sa fiu cu el ,dar nu stiu daca stau mai mult de 2 saptamani,hai maxim o luna ca dupa ma plictisesc.
Spunem atat de usor TE IUBESC,cand cuvantul are o cantitate grea,cu care noi ne jucam de parca ar fi un fulg de nea…o zicem superficial,ca asa se poarta,nu conteaza daca persoanele simt sau nu asta.
Iubire adevarata?Poate exista,dar dupa 20-25 de ani,cand ti se mai coace mintea si incepi sa pui suflet in relatia pe care o cladesti,nu acum,la 16-17 ani ,cand esti cu cineva doar ca e buna/buna,nu ca simti tu nu stiu ce.Asta e vrajeala,ce simti?Ca daca ti se pune o intrebare despre personalitatea perechii,habar nu ai sa raspunzi.Daca ai iubi ai fi in stare de orice,si crede-ma,nu esti,ca daca ti se spune sa faci un anumit sacrifiu strambi din nas.
Nu am iubit niciodata,nu stiu daca o sa iubesc vreodata..poate,undeva in viitor,nu acum.Plac,asa e,si da,sunt ipocrita.Scriu ca, chestiile scrise de dragoste nu sunt decat niste bla bla bla-uri cand defapt blog-ul meu e plin de astfel de dulceturi siropoase.Spun ca ne jucam cu TE IUBESC-ul,si zic ca ne batem joc de acest cuvant cand in esenta si eu fac accelasi lucru,spun “te iubesc” drept multumire mai oricui pentru orice chestiuta cu care am fost favorizata.
Da,probabil e prima mea postare mai realist scrisa,pe limbaj -modern-,pe care orice om,chit ca are praf in loc de creier ar intelege-o.Da, pur si simplu am simtit nevoia sa scriu,e un mod de-al meu de a ma descarca,mai ales cand esti inconjurat uneori de atata …prostie ca sa zic asa.
Nu am scris despre un subiect anume,nici nu am pus in versuri,e asa,un fel de monolog cu mine si cu lumea care citeste aceasta postare,o reflectare aspura acestui subiect..
Poate am dreptate,poate au fost doar niste aberatii d-ale mele in niste randuri...Ramane la aprecierea voastra. :)